Si asa a inceput totul, cum se termina, cum nimeni n-a visat si nici nu a sperat vreodata, cand fluturi de iarna isi poarta aripile de cristal prin focuri inghetate. Urletul lupilor inca se aude in departare, alaturi de sutele si zecile de valuri de pamant care sparg pietre in calea lor. El sta linistit in capatul scarilor de lemn, se uita nepasator la tot ce se intampla, vorbeste cu arborii, delireaza , se incordeaza la cel mai mic zgomot strain si uita sa mai clipeasca. Priveste nedumerit la imaginea sa reflectate in apa din fantana, nu intelege de ce cineva il priveste att de neindurator si ar vrea sa plece. Insa nu-l lasa, si totul se transforma intr-o poveste tragica din care nu scapa decat cei care au plecat deja. El ramane si se intreaba, ca noi toti de altfel: " CE??? "